Viata alaturi de metalele grele

Nicidecum nu este vorba despre traducerea in engleza (en. Heavy metal) cu renumite conotatii muzicale. Insa, daca genul muzical afecteaza doar anumite grupuri sociale, metalele grele isi fac simtita prezenta tot mai des in mediul in care traim. Ele patrund in celula vie sub forma de cationi, dar inglobarea lor este strict reglata, deoarece in cantitati mari practic toate metalele sunt toxice.

Omul, asemeni celorlalte vertebrate, are nevoie de cationi de metale, care asigura derularea multor procese de importanta vitala.
Din ele mentionam:
a) metale grele - cobalt, cupru, fier, mangan, molibden, zinc si in cantitati mici crom, vanadiu, nichel si plumb;
b) metalele usoare de obicei se intalnesc in cantitati mari - calciu, magneziu, potasiu si sodiu.

In prezent, in conditiile impactului antropogen intens asupra naturii, este foarte important de a controla nivelul continutului metalelor in produsele alimentare, in mediul ambiant, deoarece sunt cunoscute cazuri de intoxicare a oamenilor cu compusii metalelor grele.

Prin ce sunt periculoase metalele grele?
In primul rand, in procesul de preparare a hranei metalele nu se descompun, dimpotriva concentratia lor pe unitatea de masa creste.
In al doilea rand, metalele poseda proprietatea de a se acumula in organismul uman, astfel ele franeaza sau chiar blocheaza procesele biochimice intracelulare.
In al treilea rand, majoritatea metalelor poseda proprietati mutagene si cancerigene.

Ca o masura de prevenire a acestei situatii s-a luat in vedere plantele de tip “aspirator” capabile sa absoarba metalele grele din aer. Astfel s-a stabilit o etapizare dupa capacitatea de absorbtie si plantele capabile de aceasta.
– slab acumulatoare = porumb, mazare;
– moderat acumulatoare = orz, floarea soarelui, busuioc, coriandru;
– foarte mari acumulatoare = Slavia scalrea L. si Nicotiana tabacum.

Cel mai cunoscut exemplu al unei poluări de acest gen a avut loc în Japonia între 1932-1955. Incepând cu 1932, fabrica de chimicale Chisso a descărcat apă menajeră conţinând mercur, în Golful Minimata din Japonia. Mercurul se acumulează în vieţuitoarele din mare, ducând în final la otrăvirea populaţiei cu mercur. În 1952, a apărut, la populaţia Golfului Minimata din Japonia, primul incident de otrăvire cu mercur cauzat de consumarea peştelui poluat cu mercur. În total 500 de decese au fost înregistrate în anii 1950. De atunci, Japonia are cele mai stricte legi de mediu din lumea industrială şi boala este cunoscută ca Sindromul Minamata.

- dupa studii ale European Geosciences Union, European Food Safety, Food Info.

Ionut Preotu (ex vicepresedinte TERIS)


Asadar, aveti grija cat si ce mancati!
Cat de curand vom posta pe blog informatii despre o alimentatie sanatoasa, ecologica (poate chiar si retete).