joi, octombrie 13, 2011

De la animale iubite la animale de laborator

Şoareci, şobolani şi alte rozătoare

Obişnuiţii şoareci de casă (Mus musculus) şi şobolani (Rattus norvegicus) au fost selecţionaţi pentru obţinerea unor rase speciale de laborator, pe care s-au desfăşurat mii de proiecte de cercetare.

Şoarecele este considerat cel mai bun model pentru studiul bolilor ereditare ce afectează omul, căci oamenii şi şoarecii au în comun peste 90% dintre gene. Dezvoltarea tehnicilor de inginerie genetică a permis obţinerea unor şoareci transgenici (modificaţi genetic) cu ajutorul cărora sunt studiate diferite afecţiuni umane.

Şobolanii sunt mai greu de manipulat genetic, în schimb, sunt extrem de utili în cercetările de fiziologie, neurologie, oncologie, toxicologie, precum şi pentru testarea medicamentelor.

Cobaiul (Cavia porcellus) era, la un moment dat, animalul de laborator prin excelenţă, de unde şi utilizarea termenului de "cobai" ca metaforă pentru orice fiinţă devenită subiect al unui experiment, de orice fel.

Cobaii au fost folosiţi în Italia încă din secolul al XVII-lea, pentru studierea anatomiei. În secolul XX au luat parte la teste în cadrul unor programe spaţiale; au fost utilizaţi pentru testarea unor vaccinuri, pentru studii de alergologie, de dermatologie, în cercetări asupra multor boli infecţioase (difteria, tifosul, holera, tuberculoza şi diverse boli ale animalelor domestice) ori carenţiale (precum scorbutul, determinat de lipsa vitaminei C, deoarece cobaii, la fel ca şi omul, nu pot sintetiza vitamina C în propriul lor organism, ci trebuie să şi-o procure exclusiv din surse externe, prin alimentaţie).

Iepurii

Mii de experimente au fost realizate pe iepuri şi numeroase realizări medicale de excepţie li se datorează şi lor. Vaccinurile, de pildă, sunt şi azi preparate, în mare măsură, utilizând anticorpi furnizaţi de iepuri inoculaţi cu agenţii patogeni ai bolilor respective.

Astmul bronşic, fibroza chistică, cancerul, diabetul accidentele vasculare cerebrale se numără printre afecţiunile investigate cu ajutorul unui mare număr de iepuri de laborator.



Una dintre cele mai controversate probleme ale lumii de azi este utilizarea iepurilor în testele de toxicitate, mai ales pentru produse cosmetice, - aşa-numitele teste Draize, prin care sunt identificate substanţele ce ar putea produce reacţii neplăcute consumatorilor. Testările implică picurarea substanţelor respective în ochi sau aplicare lor pe piele, pentru a urmări eventualele reacţii alergice , inflamatorii etc. Protestele la adresa acestei metode - considerată de mulţi ca o formă de cruzime faţă de animale - determină tot mai multe companii producătoare de cosmetice să renunţe la testele pe animale (şi să înscrie acest lucru pe ambalajele produselor lor).


Un comentariu:

  1. in urmatoarele articole vom prezenta si alte animale jertfite in laboratoare....

    RăspundețiȘtergere

Tu ce comnetezi?